De ce același sistem produce diferit de la oraș la oraș
Ia un singur sistem de 5 kWp — aceleași panouri, aceeași înclinare, aceeași orientare — și montează-l pe rând la Constanța, la Craiova, la Cluj-Napoca și la Suceava. Rezultatele nu se apropie. Diferența dintre capătul de sud-est și cel de nord al țării e mai mare decât se așteaptă majoritatea proprietarilor, iar înțelegerea ei e exact ce desparte o prognoză realistă de un om dezamăgit de instalația lui.
Cifrele, pe scurt
Producția specifică — kilowatt-orele produse într-un an pentru fiecare kWp instalat — arată așa pentru un sistem orientat spre sud, înclinat la 35°, cu 14% pierderi de sistem:
| Oraș | kWh/kWp pe an | Sistem de 5 kWp |
|---|---|---|
| Constanța | ~1.300 | ~6.490 kWh |
| Craiova | ~1.295 | ~6.485 kWh |
| București | ~1.280 | ~6.400 kWh |
| Sibiu | ~1.200 | ~6.005 kWh |
| Cluj-Napoca | ~1.200 | ~6.000 kWh |
| Baia Mare | ~1.170 | ~5.855 kWh |
| Suceava | ~1.165 | ~5.820 kWh |
| Berlin (reper european) | ~1.055 | ~5.280 kWh |
Cifrele sunt calculate în PVGIS (baza de radiație PVGIS-SARAH2, date meteo ERA5, medii pe perioada 2005-2020), instrumentul Comisiei Europene. Poți reface tu însuți calculul pentru adresa ta exactă.
Citește tabelul de două ori. Între Constanța și Suceava sunt puțin peste 11% diferență — același hardware, aceeași montare, doar altă parte de țară. Iar între Constanța și Berlin sunt aproape 23%, ceea ce spune ceva despre cât de bine stă România pe harta europeană a soarelui.
Latitudinea contează, dar mai puțin decât crezi
România se întinde între aproximativ 43,6° și 48,3° latitudine nordică. Sunt sub cinci grade de la sud la nord — mult mai puțin decât cele peste douăsprezece grade care despart Madridul de Varșovia. Cu cât mergi mai spre nord, cu atât soarele stă mai jos pe cer, mai ales iarna, iar lumina traversează mai multă atmosferă și cade pe panouri sub un unghi mai mic.
Dar aici e nuanța importantă: pentru România, latitudinea singură nu explică tabelul de mai sus. Sibiul e mai la sud decât Baia Mare și produce doar cu puțin mai mult. Craiova și Constanța sunt aproape la aceeași latitudine cu Bucureștiul și tot îl întrec. Restul diferenței vine din climă și din relief.
Clima și relieful decid cât de des apare soarele
Dobrogea și litoralul Mării Negre au cel mai mare număr de ore de soare din țară, cu veri lungi și uscate și cu mai puțină nebulozitate decât restul teritoriului. Briza mării mai aduce un bonus discret: răcorește panourile în orele de vârf, iar celulele mai reci produc mai mult.
Câmpia Română și Oltenia au verile la fel de generoase, uneori chiar mai fierbinți — și tocmai căldura excesivă le mănâncă o parte din avantaj, prin reducerea puterii cu temperatura. Iarna, în schimb, ceața radiativă și inversiunile termice din Bărăgan pot ține cerul acoperit zile la rând.
Transilvania și Moldova de nord joacă alt joc. Altitudinea mai mare, depresiunile intramontane și nebulozitatea mai frecventă înseamnă mai puține ore de soare direct și o pondere mai mare a radiației difuze. Nu e o pierdere dramatică — 1.200 kWh/kWp la Cluj-Napoca e o cifră perfect respectabilă la scară europeană — dar e sistematic sub sudul și sud-estul țării.
Vara apropie, iarna desparte
Aici e nuanța pe care mai toate comparațiile o ratează. În iunie, un sistem de 5 kWp produce în jur de 735 kWh la Constanța și 648 kWh la Suceava — o diferență de circa 13%, deranjantă, dar nu dramatică. Zilele sunt lungi peste tot, soarele urcă sus peste tot.
În decembrie tabloul se rupe: aproximativ 270 kWh la Constanța față de 207 kWh la Suceava, adică peste 30% diferență, pe un total lunar deja mic. Iarna e cea care desparte orașele, nu vara. Și tot iarna e sezonul în care Câmpia Română își pierde avantajul de latitudine: cu 264 kWh în decembrie, Bucureștiul stă sub Constanța, deși e practic pe aceeași paralelă. Ceața face diferența.
Ce înseamnă asta pentru prognoza ta
Două concluzii.
Prima: nu poți lua o cifră de producție de la un vecin dintr-un alt județ și să o scalezi la sistemul tău. Fizica locului tău trebuie modelată, nu împrumutată. Un instalator care îți promite „1.400 kWh/kWp” pentru o casă din depresiunea Ciucului îți vinde cifra litoralului.
A doua: și dificultatea prognozei diferă de la o zonă la alta. Un cer senin dobrogean e mult mai previzibil decât unul de deal transilvănean, unde norii se pot aduna și risipi într-o oră. O prognoză reglată pe latitudinea, înclinarea și vremea ta locală va bate întotdeauna o medie națională.
Când îți vezi propriile numere, nu te uiți la cât de bune sunt panourile tale. Te uiți la unde te-a pus soarele pe hartă.