Fotovoltaicul iarna — cât produce cu adevărat
Varianta scurtă: iarna, un sistem fotovoltaic produce în fiecare lună o fracțiune mică din totalul anual, iar într-o zi acoperită de decembrie dintr-un sistem de 5 kWp ies uneori doar 0,5–1 kWh. Puțin, dar nu zero. Și tocmai de aceea iarna contează o singură informație mai mult decât toate celelalte: care va fi ziua cu soare.
Trei ierni diferite în aceeași țară
România se întinde între aproximativ 43,6 și 48,3° latitudine nordică, deci pe hârtie stă mai bine decât mare parte din Europa Centrală. Producția specifică anuală se situează, orientativ, între 1.200 și 1.400 kWh/kWp la orientare sudică și înclinare de 30–35°. Iarna însă latitudinea contează mai puțin decât te-ai aștepta, pentru că intră în joc altceva: ceața și inversiunile termice.
Câmpia Română și Bărăganul. Paradoxul iernii românești: cea mai sudică regiune a țării are, în decembrie și ianuarie, cel mai prost bilanț. Ceața de radiație și inversiunile termice pot ține cerul acoperit zile în șir, cu valori de iradianță comparabile cu amurgul. Vara aceeași zonă e printre cele mai bune din țară; iarna e cazul cel mai dificil.
Transilvania și depresiunile intramontane. Mai multe zile înnorate decât în sud, iar în depresiuni (Ciuc, Făgăraș, Brașov) ceața și stratul de nori jos persistă îndelung. Compensația: episoadele senine și geroase de la altitudine dau ore foarte bune, pentru că frigul ajută celulele.
Dobrogea și litoralul. Cea mai bună iarnă din țară. Nebulozitatea e mai mică, ceața de radiație e rară pentru că vântul amestecă aerul, iar zilele senine de iarnă sunt mai numeroase decât oriunde altundeva în România.
Ordin de mărime lună de lună, pentru fiecare kWp instalat, de la cazul slab (câmpie sub ceață, depresiuni intramontane) la cel bun (litoral, Dobrogea):
- noiembrie: 30–50 kWh/kWp
- decembrie: 20–40 kWh/kWp
- ianuarie: 25–45 kWh/kWp
- februarie: 45–70 kWh/kWp
Tradus: un sistem de 6 kWp stă în decembrie undeva între 120 și 240 kWh, în funcție de regiune și de an. Și, mai important, mediile mint. Producția de iarnă e extrem de „în ciorchini”: se întâmplă frecvent ca 60–70% din totalul lunii să cadă pe 5–7 zile cu soare, iar restul lunii să curgă cu zecimi de kWh.
Numerele măsurate ale unui sistem de 5,2 kWp
Ce urmează sunt date reale de la un sistem de 5,2 kWp instalat în Europa Centrală, la o latitudine mai nordică decât România. Nu sunt valori românești: servesc la a arăta forma curbei de iarnă, care în Transilvania și în nordul Moldovei se repetă aproape identic, doar puțin mai sus.
Lună de lună: aproximativ 79 kWh în noiembrie, aproximativ 32 kWh în decembrie (abia peste 1 kWh pe zi, minimul anului) și aproximativ 100 kWh în februarie, după ce zăpada s-a topit în jurul zilei de 13. Cea mai bună zi a perioadei: 12 kWh la sfârșitul lui februarie; cele mai slabe, aproape de zero sub zăpadă.
De ce iarna se produce atât de puțin
Trei factori simultan. Zilele sunt scurte: în decembrie soarele stă deasupra orizontului între aproximativ 8 ore și jumătate în nord și 9 ore în sudul țării. Soarele e jos: lumina cade foarte oblic pe module, iar umbrele clădirilor vecine se alungesc până acoperă acoperișuri care vara sunt libere. Și e vremea: sisteme noroase mai dese și, în câmpie, zile întregi sub ceață.
Zăpada contează mai puțin decât se crede și, în România, privește mai ales Carpații și zonele de deal de la poalele lor. De pe module înclinate alunecă în una-două zile, iar albedoul zăpezii proaspete chiar ajută puțin. Bonusul sezonului: frigul îmbunătățește randamentul celulelor, deci o oră de soare cu chiciură dă mai mult decât sugerează intuiția.
Strategia de iarnă: prinde ferestrele
Când producția se concentrează în câteva zile, tot jocul stă în a le folosi la maximum: în acele zile mașina de spălat, mașina de spălat vase și boilerul la maximum. În celelalte zile nu te preface că e soare — planifică-ți consumul după tarif, nu după acoperiș.
Prinderea ferestrelor e exact treaba unei prognoze: notificarea „mâine senin, prognoză 12 kWh” valorează mult mai mult în noiembrie decât în iulie, pentru că iulie iartă lipsa unui plan, iar noiembrie nu. Cum se naște o astfel de prognoză: prognoza producției fotovoltaice →.
Merită „să faci ceva” sistemului pentru iarnă?
De obicei nu. O înclinare mai abruptă ajută în teorie, dar în practică rareori e realizabilă și încă mai rar rentabilă. Curățarea zăpezii privește doar zona montană și subcarpatică: fă-o în siguranță de la sol, cu o perie moale, și numai dacă prognoza arată o serie de zile senine în față. Pentru o singură zi acoperită nu merită să riști nici modulele, nici oasele.
Întrebări frecvente
Panourile produc ceva pe cer acoperit? Da, pe lumină difuză: de regulă 5–25% din puterea nominală, în funcție de grosimea norilor. O zi acoperită dar luminoasă dă câțiva kWh; una ploioasă și întunecată, doar fracțiuni de kWh.
Merită mutarea consumului iarna? Doar în zilele cu surplus real, și tocmai de aceea decizia se ia pe prognoză, nu pe calendar. În zilele acoperite câștigă ora ieftină din tarif, nu acoperișul.
Ce parte din producția anuală cade între noiembrie și februarie? Orientativ 9–14% din total, cu valorile cele mai mici în câmpie sub ceață și cele mai mari pe litoral. Nu e o cotă care face iarna irelevantă: o face sezonul în care fiecare zi cu soare trebuie folosită integral.